Paradă a unei unități de cavalerie din legiunea romană, la Festivalul de la Călugăreni

O vexilație din Legiunea XIII Gemina de la Apulum a făcut spectacol, sâmbătă, la prima ediție a Festivalului Roman din castrul de la Călugăreni, județul Mureș, numeroșii spectatori putând vedea la fața locului o demonstrație militară, cu prezentarea armelor, dar și comenzi specifice acelei epoci.

O vexilație – unitate de cavalerie romană – din Legiunea XIII Gemina, venită de la Apulum, actualul oraș Alba Iulia, a fost prezentă, sâmbătă, la prima ediție a Festivalului Roman din castrul de la Călugăreni, eveniment organizat de Muzeul Județean Mureș, în parteneriat cu universități din România, Germania și Ungaria și care face parte din proiectul „Traseul limesului Roman pe teritoriul județului Mureș”, sprijinit de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și de Consiliul Județean Mureș.

Numeroșii spectatori au putut asista la o paradă a tuturor participanților, între care s-au numărat soldați legionari romani, și apoi la o ceremonie funerară, în amintirea unei personalități din Dacia romană. Ceremonia a fost urmată de o prezentare a armelor, a soldaților și a comenzilor militare specifice acelei epoci.

Potrivit „tribunului” Legiunea XIII Gemina, Caius Iulius Corintianus, adică George Bounegru, arheolog al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, vexilația venită la Călugăreni a apărut în fața spectatorilor în echipament militar identic cu cel roman – cu tunici, coifuri din metal, scuturi și săbii, spade, identice cu cele existente în epoca romană, acum 1.800 de ani. O parte dintre acestea au fost cumpărate, altele fiind confecționate chiar de membrii vexilaței, a spus arheologul.

„Prima piesă de echipament este tunica, acea haină roșie. Urmează apoi peste acea tunică lorica, armura de metal, pe cap poartă galea, casca, identică cu cea romană. Sunt câteva exemplare descoperite undeva în Galia, undeva în Germania, se știe exact cum arătau căștile soldaților romani. La brâu au cingulum, o centură cu fâșii de piele lăsate în jos, menite să-i protejeze pe soldați, să protejeze zona inghinală, apoi în picioare poartă caliga, sandale, identice cu cele romane, de asemenea. Ele se pliază perfect pe costumul roman existent pe Columnă, existent pe alte monumente, funerare în special”, a precizat acesta.

„Tribunul” a explicat că vexilația cu care a venit la festival este compusă din zece soldați de rând – miles gregarius, trei subofițeri, dintre care doi purtători ai însemnelor, un cornicen (persoana care imita sunetele de chemare în luptă și însoțea cu sunetele sale unitatea), și centurionul, un fel de locotenent, cel care conducea această vexilație. Alături de aceștia, au apărut în fața spectatorilor și doi arcași din unitățile de auxiliari care staționau pe granița sau limesul roman.

Membrii vexilației și-au însușit perfect tehnica militară romană, comenzile fiind date în limba latină. Cei din trupa de soldați legionari se întâlnesc o dată sau de două ori pe săptămână și se instruiesc sub comanda centurionului voluntar.

„Pot să vă spun că din când în când centurionul utilizează și bățul, așa cum făceau și centurionii în antichitate, atunci când soldații nu sunt disciplinați. Centurionul a rupt până acum două bețe pe ei, ultimul acum două săptămâni, pentru că, dacă observați bine, veți vedea că ei ridică piciorul la aceeași înălțime, stâng, drept, respectă comenzile centurionului și toată asta înseamnă disciplină. Vă dați seama că voluntarii nu-și însușesc așa de repede o anumită disciplină, ca-n armată. E nevoie de cineva care să-i instruiască, e nevoie de cineva care, atunci când greșesc, să-i corecteze, prin diverse metode”, a glumit George Bounegru.

De asemenea, la Festivalul Roman de la Călugăreni au fost preparate mâncăruri romane, în cadrul unui atelier culinar, rețetele regăsindu-se într-o carte de bucate a lui Apicius, păstrată din antichitate. Festivalul a inclus și lupte de gladiatori, ateliere de teatru antic și jocuri de perspicacitate din perioada Imperiului Roman, cu Asterix și Obelix.

Evenimentul, aflat la prima ediție, este organizat în parteneriat de Muzeul Județean Mureș, Asociația Teatrul Șură, Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Primăria Eremitu, Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea din Köln, Universitatea Tehnică din Budapesta, Colegiul Tehnic Erfurt, Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta și Universitatea din Pécs.

Potrivit datelor oferite de reprezentanții Muzeului Județean Mureș, pe limesul estic al Daciei romane, de pe raza județului Mureș, sunt cunoscute trei castre auxiliare – la Brâncovenești, Călugăreni și Sărățeni – în apropierea cărora au existat mici așezări (vicus) unde s-au stabilit familiile soldaților, dar și negustori și meșteșugari care deserveau nevoile armatei. Situl arheologic de la Călugăreni este unul de referință din acest sistem, festivalul roman urmând să reconstituie practic stilul de viață roman al celor 500 de soldați romani care au fost cantonați aici și al familiilor lor. Pe lângă cele trei castre auxiliare amintite, pe teritoriul județului mai există patru turnuri de pază, la Ibănești, Eremitu (Tompa), Săcădat și Chiherul de Jos.

La sfârșitul anului trecut, reprezentanții Muzeului Județean Mureș anunțau că siturile arheologice aparținând sistemului de apărare de la granița (limesul) Imperiului Roman, existente în județul Mureș, ar putea fi incluse într-un traseu turistic și că își doresc chiar promovarea și includerea sectorului de limes din Mureș pe lista patrimoniului mondial UNESCO.